Conţinut

• Gramatică

  
  

  În lingvistică, gramatica (din greacă: γραμματική) este setul de reguli structurale care reglementează compoziția clauzelor, frazelor și cuvintelor într-un limbaj natural dat. Termenul se referă și la studiul unor astfel de reguli, iar acest câmp include fonologia, morfologia și sintaxa, adesea completate de fonetică, semantică și pragmatică.

• Gramatică (substantiv)

  Un sistem de reguli și principii pentru vorbirea și scrierea unei limbi.

• Gramatică (substantiv)

  Studiul structurii interne a cuvintelor (morfologie) și utilizarea cuvintelor în construcția frazelor și propozițiilor (sintaxa).

• Gramatică (substantiv)

  O carte care descrie regulile de gramatică ale unei limbi.

• Gramatică (substantiv)

  Un sistem formal care specifică sintaxa unui limbaj.

• Gramatică (substantiv)

  Un sistem formal care definește un limbaj formal

• Gramatică (substantiv)

  
  

  Normele sau principiile de bază ale unui domeniu de cunoaștere sau a unei anumite abilități.

• Gramatică (substantiv)

  O carte.

  "o gramatică a geografiei"

• Gramatică (substantiv)

  O liceu.

• Gramatică (verb)

  Să discursăm după regulile gramaticii; a folosi gramatica.

• Grammer (substantiv)

  scrierea greșită a gramaticii

• Gramatică (substantiv)

  Știința care tratează principiile limbajului; studiul formelor de vorbire și a relațiilor lor unul cu celălalt; arta preocupată de utilizarea și aplicarea corectă a regulilor unei limbi, în vorbire sau scris.

• Gramatică (substantiv)

  Arta de a vorbi sau scrie cu corectitudine sau în funcție de utilizarea stabilită; discurs rostit cu privire la regulile unei gramaticii.

• Gramatică (substantiv)

  Un tratat privind principiile limbajului; o carte care conține principiile și regulile de corectitudine în vorbire sau scris.

  
  

• Gramatică (substantiv)

  tratat asupra elementelor sau principiilor oricărei științe; ca, o gramatică a geografiei.

• Gramatică (verb)

  Să discursăm după regulile gramaticii; a folosi gramatica.

• Grammer (substantiv)

  Gramatică; - o scriere greșită comună.

• Gramatică (substantiv)

  studii privind formarea unităților lingvistice de bază